Social Behavior

În cadrul unei comunități, personalitatea conștientă tinde să dispară, formându-se un “suflet colectiv”, ce prezintă trăsături distincte. Astfel, putem discuta despre caracteristicile unei astfel de mulțimi alcatuite din mai multi indivizi care își pierd în mare măsură conștiința de sine. Membrii unei astfel de comunități se supun unei legi a unității mentale a mulțimilor, ce spune că toți indivizii din grup au tendința de a-și ignora propriile sisteme de valori și încep să se ghideze exclusiv după normele grupului respectiv.
În fiziologie și sociologie, comportamentul social înseamnă comportamentul direcționat către societate, sau manifestat în mijlocul membrilor aceleiași specii. Îl putem numi un studiu științific al modului în care gândurile, sentimentele și comportamentul sunt influențate de prezența reală, imaginară sau indirectă a celorlalți, ținând cont de toate variabilele cuantificabile ale ființei umane. Ideea că prezența celorlalți poate fi imaginară sau indirectă sugerează înclinația noastră către influențele sociale chiar și atunci când persoanele respective nu sunt prezente. Un exemplu foarte întâlnit este acela în care privim la televizor, sau chiar exemplul de ansamblu în care respectăm normele culturale asimilate. Oamenii crează in permanență norme noi și se ghidează dupa ele. Normele, la rândul lor, pot fi modificate deoarece ele izvorăsc din reprezentările pe care le are un anumit grup despre realitate.
Psihologia socială descrie comportamentul uman ca un rezultat al interacțiunii dintre stările mentale și situațiile sociale imediate, analizând factorii ce ne determină să ne comportăm într-un anumit fel în prezența celorlalți, și condițiile în care au loc anumite acțiuni și comportamente. O valoare deosebită de analiză socială o au modurile în care sentimentele, gândurile, convingerile, intențiile și obiectivele sunt create, și modul în care fiecare factor psihologic ne influențează interacțiunea cu alte persoane.